Scrisoare deschisa a APADOR-CH cu privire la pozitia Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti de a mentine posibilitatea folosirii torturii in procesul penal

9 martie 2009

Pe site-ul Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti a fost publicat, la data de 3 martie 2009, un comunicat-precizare cu privire la protestul pe care asociatia l-a formulat in legatura cu introducerea torturii prin art. 100 din proiectul Codului de procedura penala.

Comunicatul este nesemnat si poarta un antet cu o denumire, mai scurta, din care lipsesc, in mod natural, “Libertatile Cetatenesti”.

Desi comunicatul-precizare neaga legalizarea torturii prin introducerea art. 100 din proiect, in concluziile aceluiasi comunicat ministerul recunoaste, indirect, ca anumite categorii de probe obtinute prin tortura  pot fi folosite in procesul penal.

Astfel, in paragraful 2 al concluziilor comunicatului, ministerul nu afirma ca orice probe derivate din probele obtinute prin tortura nu pot fi folosite in procesul penal, ci numai probele derivate in mod direct sau necesar  din probele obtinute prin tortura. Per a contrario, potrivit atât comunicatului ministerului, cit si art. 100 din proiect, pot fi folosite in procesul penal probele derivate indirect sau nenecesar din  probele obtinute prin tortura.

APADOR-CH  isi reafirma pozitia exprimata prin protest si solicita reformularea textului art. 100 din proiect pentru inlaturarea oricarei posibilitati de admitere in procesul penal a unei probe care a avut la originea ei tortura.

APADOR-CH subliniaza ca pâna in prezent, in legislatia noastra nu au existat prevederi care sa permita folosirea, sub orice forma, de probe obtinute prin tortura, indiferent daca legatura dintre tortura si proba respectiva era directa sau indirecta si indiferent daca tortura era sau nu necesara pentru obtinerea acelei probe.

Asociatia reafirma ca art. 100 din proiectul codului de procedura penala, permite, in mod insidios, folosirea torturii pentru obtinerea de probe sau informatii.

Procedeul reglementat prin art. 100 alin. 4 si 5 din proiectul codului de procedura penala  este similar, ca mecanism, procedeului de spalare a banilor obtinuti din activitati ilicite prin folosirea lor ulterioara in activitati licite. Tot astfel, probele sau informatiile obtinute ilicit, prin tortura, sunt “spalate”, “albite”, prin valorificarea lor ca probe administrate ulterior cu respectarea conditiilor procedurale/legale.

Spre exemplu, prin tortura pot fi aflate numele unor martori, activitatea unor participanti la savârsirea faptei, locul de depozitare al unor obiecte etc. Odata obtinute aceste informatii prin tortura, audierea martorilor/participantilor sau ridicarea obiectelor se va face “legal”, cu respectarea normelor de procedura. Dupa aceasta, declaratiile martorilor/participantilor si procesele-verbale de ridicare a obiectelor vor fi folosite in procesul penal, ca mijloace de proba perfect valabile desi prima veriga din lantul obtinerii probelor a fost tortura.   

Art. 100 din proiectul codului de procedura penala nu interzice, cum ar fi fost normal, orice forma de folosire in procesul penal a probelor obtinute prin tortura, deci de “albire a probelor” obtinute prin tortura.

Dimpotriva, potrivit art. 100 alin. 4 si 5 din proiect, pot fi folosite in procesul penal anumite categorii de probe obtinute prin tortura. Este vorba de probele derivate din probele obtinute prin tortura, daca aceste probe derivate indeplinesc una (oricare) dintre aceste 3 conditii:

-         au fost obtinute indirect din probele obtinute prin tortura (art. 100 al. 4 din proiect prevede doar excluderea probelor derivate obtinute direct din probele obtinute prin tortura);

-         puteau fi obtinute si in alt mod decât din probele obtinute prin tortura (art. 100 al. 4 din proiect prevede doar excluderea probelor derivate care nu puteau fi obtinute in alt mod decât din probele obtinute prin tortura);

-         folosirea probelor derivate din probele obtinute prin tortura nu incalca caracterul echitabil al procesului penal (art. 100 al. 5 din proiect prevede ca nu se exclud probele derivate din tortura daca prin aceasta nu este incalcat caracterul echitabil al procesului penal).

In proiectul codului de procedura penala, notiunea de “probe derivate” nu este definita. Doctrina ofera variante de definire a notiunii, insa lipsa unei definitii legale afecteaza caracterul previzibil al reglementarii. Problema este cu atât mai grava cu cât astfel de omisiuni si imprecizii exista in relatie cu tortura.

De asemenea, art. 100 al. 4 si 5 foloseste termeni si expresii cu un continut mult prea larg in raport de nevoia de strictete atunci când raportarea se face la tortura.

Astfel, art. 100 al. 4 se refera la  “probe derivate obtinute direct”. Aceasta este o expresie suficient de vaga pentru ca, in practica, sa nu existe criterii clare si nici posibilitatea reala de departajare, fara niciun dubiu, de “probele derivate obtinute indirect”.  In ciuda acestei ambiguitati, probele derivate obtinute indirect din cele obtinute prin tortura pot fi folosite in procesul penal.

Aceeasi este situatia probelor derivate care “nu puteau fi obtinute si in alt mod”. Si aceasta expresie este vaga, permitând interpretari foarte largi in practica si, in cele din urma, arbitrariul. Potrivit art. 100 al. 4, probele derivate obtinute din cele obtinute prin tortura pot fi folosite in procesul penal daca “puteau fi obtinute si in alt mod” decât din cele rezultate din tortura. Intreabarea fireasca este urmatoarea: daca probele puteau fi obtinute si in alt mod decât prin tortura, de ce nu au fost obtinute in acel mod care excludea tortura?

In cazul posibilitatii folosirii probelor derivate din cele obtinute prin tortura “daca prin aceasta nu este  incalcat caracterul echitabil al procesului penal”, astfel cum prevede art. 100 al. 5, este, in mod vadit, o redactare cel putin ipocrita. Intrebarea care se pune, in mod natural, este cum mai poate avea caracter echitabil un proces in care se folosesc probe obtinute prin tortura.

In concluzie, pentru a elimina orice posibilitate de folosire in procesul penal a oricarei probe obtinute prin tortura, asociatia propune modificarea textului art. 100 din proiect.

O prima varianta este inlocuirea textului art. 100 cu urmatorul text:

“Art.100. Excluderea probelor obtinute in mod nelegal

 (1) Probele obtinute in mod nelegal nu pot fi folosite in cadrul procesului penal. 

  (2) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica daca mijlocul de proba  prezinta imperfectiuni de forma sau alte neregularitati procedurale minore care nu produc o vatamare pentru inlaturarea careia sa fie necesara anularea acestuia.

  (3) Probele directe, derivate sau din orice alta categorie, obtinute prin tortura, tratamente inumane sau degradante nu pot fi folsite in procesul penal, cu nici o exceptie .”

O a doua varianta este inlocuirea alin. 3 - 5 ale art. 100 cu urmatorul alineat:

“(3) Probele directe, derivate sau din orice alta categorie, obtinute prin tortura, tratamente inumane sau degradante nu pot fi folosite in procesul penal, cu nici o exceptie .”

APADOR-CH reaminteste ca admiterea torturii ca mijloc de obtinere a unor probe nu este singura deficienta pe care a semnalat-o cu privire la proiectul codului de procedura penala. Prin comentariile pe care le-a trimis Parlamentului si Executivului, asociatia a criticat peste 100 de prevederi din acest proiect. De asemenea, asociatia a formulat critici cu privire la mai multe articole din proiectul codului penal.

APADOR-CH  reafirma necesitatea unor dezbateri parlamentare aprofundate a tuturor proiectelor de cod adoptate de Guvern (cod penal, cod de procedura penala, cod civil, cod de procedura civila). Proiectele acestor legi esentiale pentru intregul sistem judiciar nu pot fi dezbatute, in mod real, in numai 2- 3 luni, fiind necesar mai mult timp pentru dezbateri parlamentare. Graba in adoptarea acestor coduri nu are alta consecinta decât reducerea drastica a posibilitatii de observare si reparare a deficientelor proiectelor. Iar indreptarea erorilor dupa adoptarea grabita a codurilor va genera, din nou, o avalansa de ordonante de urgenta si legi de modificare a codurilor recent si urgent adoptate.

APADOR-CH

9 martie 2009

Pentru informatii suplimentare:

Diana-Olivia Hatneanu, director executiv APADOR-CH, 0733 078 718