Transparency International Romania: Codurile au fost transformate din instrumente de lupta impotriva coruptiei in instrumente de musamalizare a coruptiei

16 martie 2009

Transparency International Romania protesteaza fata de modul complet netransparent in care au fost elaborate si promovate proiectele celor patru coduri si face mentiunea ca afirmatiile Ministrului Justitiei privind larga consultare sunt false si nu au acoperire in realitate.

Prevederile acestor  coduri nu au fost larg analizate si dezbatute in societate, iar deciziile de politica penala implicate nu au facut niciodata obiectul unei reale consultari publice. O analiza oricat de sumara a sondajelor de opinie recente ar arata clar ca anumite solutii propuse sunt in dezacord cu valorile sociale impartasite de publicul larg – sanctionarea faptelor de coruptie cu pedepse modice, dezincriminarea incestului, limitarea libertatii presei sau promovarea torturii.

Transparency International Romania considera ca, prin proiectul codului penal si al celui de procedura penala, seaduc grave prejudicii intereselor Romaniei prin politica de toleranta maxima fata de fenomenul generalizat al coruptiei.

Astfel, desi este demonstrat ca fenomenul coruptiei afecteaza in mod substantial resursele publice, deturneaza institutiile statului de la misiunea lor, ca are, direct sau indirect, un efect negativ zilnic asupra drepturilor si libertatilor cetatenilor si ca este sursa principala a saraciei si subdezvoltarii Romaniei in raport cu celelalte state membre ale UE, Ministerul Justitiei ridica la nivel de politica penala o lejeritate inadmisibila fata de acest flagel.

Intreaga constructie juridica a Codului penal, partea generala si partea speciala, au ca efect nesanctionarea efectiva afaptelor de coruptie sau sanctionarea lor modica (in cel mai bun caz). Asemenea sanctiuni vor putea fi considerate acceptabile de catre faptuitori, avand in vedere beneficiile obtinute din savarsirea infractiunii.

Ministerul Justitiei nu a pus la dispozitie niciodata analizele nevoii de reglementare, studiile criminologice pe care s-a bazat, indicatorii de statistica judiciara retinuti in analiza si nici analizele de impact si proiectiile privind aplicarea. Considerentele deordin general, aprecierile si supozitiile lipsite de fundament cu privire la efectele viitoare nu pot tine loc de argumente necesare si suficiente pentru forma propusa noii infrastructuri legale a Romaniei.

Efectele directe ale noului mod de reglementare sunt incurajarea suspendarii executarii pedepselor, prescriptia mai rapida a raspunderii pentru infractiunile de coruptie si pronuntarea unor pedepse mai mici.

Pedepse mai mici Ministrul justitiei sustine ca, pentru a raspunde criticilor privind nivelul scazut al pedepselor, au fost stabilite limite de pedeapsa mai mica, ceea ce reprezinta o contradictie logica (a se vedea anexa 1). Ministerul legifereaza astfel situatia de fapt nemultumitoare, in loc sa o corecteze. Solutia ar fi fost cresterea minimului special al limitei de pedeapsa. Instantele de judecata sunt in situatia de a acorda sanctiunile in limitele prestabilite de lege, or in acest domeniutrebuia sa apara corectia. (a se vedea anexa 2)

Suspendarea executarii pedepselor Posibilitatea desuspendare a executarii pedepsei cu inchisoarea este largita din cauza cresterii prin omisiune a limitei pentru concurs de infractiuni de la 2 la 3 ani pentru sanctiunile pronuntate asupra faptelor de coruptie. (a se vedea anexa 3)

Prescriptia raspunderii penale pentru faptele de coruptie

Inchiderea unor dosare de mare coruptiesi incetarea procesului penal au fost proiectate de Ministerul Justitiei prinscaderea maximului special al pedepsei, in raport cu care opereaza prescriptia.(a se vedea anexa 2)

Prin modul defectuos de redactare a partii generale se ajunge la dezincriminarea celei mai mari parti a faptelor de coruptie deja savarsite si, ca atare, la o amnistie partiala indirecta a actelor de coruptie care au macinat si afectat grav sistemul social si dezvoltarea Romaniei.Aratam, in acest context, cu titlu de exemplu, modul de definire a infractiunii sau echivocul definirilor privind caracterul penal al faptei (a se vedea anexa 1). Acestea afecteaza grav claritatea, previzibilitatea si predictibilitatea politicii penale. De asemenea, proiectul de cod penal si cel de procedura penala contin o serie de prevederi care intra in vadita contradictie cu jurisprudenta Curtii Constitutionale si pot afecta eficacitatea legii. Aparitia Camerei preliminare poate avea un efect de bun augur in ceea ce priveste economia de mijloace in cadrul procesului penal insa, prin modul in care este conceputa, ea poate aduce atingere independentei magistratului procuror, principiilor constitutionale si valorilor consacrate prin practica CEDO privind dreptul la un proces echitabil (ex: caracterul nepublic dar obligatoriu al deciziei, egalitatea de arme, limitarea controlului judiciar al instantelor de fond).

Transparency International Romania va prezenta, pana la data de 28 martie 2009, un raport complet de analiza a proiectelor de coduri discutate, pe care il va supune dezbaterii publice. Fara a putea sa suplinim lipsa de transparenta de pana acum a Ministerului Justitiei, incercam astfel sa ii limitam efectele.

Consideram ca ar fi fost necesar ca, pentru toate elementele reglementate in proiectele codurilor, sa fi aparut si argumentarea pentru fiecare din normele propuse. Faptul ca Ministerul Justitiei incearca acum sa mute responsabilitatea tehnica asupra grupurilor de lucru este incorect avand in vedere ca specialistii din aceste grupuri au adus la cunostinta faptul ca forma promovata nu era forma finala si ca mai erau necesare cel putin trei luni de lucru.

Solicitam Ministerului Justitiei sa nu mai faca exces de utilizarea a numelui Comisiei Europene pentru a impinge pe agenda Parlamentului proiecte de acte normative insuficient chibzuite sau cu efecte contrare solicitarilor Uniunii Europene. Reamintim ca rapoartele Comisiei solicita adoptarea codurilor pentru  o mai eficienta si coerenta activitate de combatere a coruptiei, or efectul obtinuteste contrar acestor cerinte.

Solicitam Comisie Europene sa nu gireze initiative ale autoritatilor de la Bucuresti care ar putea avea consecinte negative pentru sanatatea societatii romanesti,indiferent de justificarile pur formale pe care le primesc. Din pacate, abordarea unor oficiali de la Bucuresti a relatiei Romania-UE a functionat pesistemul benchmark-checkmark fara fundamentari temeinice si analize serioase deimpact.

Solicitam Parlamentului Romaniei sa retrimita codurile Guvernului pentru ca acesta sa realizeze o reala consultare publica, nu numai in cadrul unor mese rotunde cu expertii, pentru ca aceste coduri se vor aplica tuturor cetatenilor si companiilor rezidente. Este nefiresc ca legislativul sa fie pus in situatia dea analiza formal textele legale fara a avea pe masa si rapoartele privind optiunile de politica penala a statului si concluziile dezbaterilor cu partile interesate din diferite domenii, care au condus la solutiile legislative propuse.

Transparency International Romania

Persoana de contact: Victor Alistar – Director Executiv, Transparency International Romania

(victor@transparency.org.ro).